În Regatul Unit creşte îngrijorarea legată de terminarea perioadei de tranziţie post-Brexit la 31 decembrie fără un acord comercial între această ţară şi UE, astfel că societăţile britanice au început să-şi facă stocuri în perspectiva unor posibile perturbări de aprovizionare şi a instituirii de taxe vamale, relatează agenţia EFE, citat de Agerpres.
Premierul britanic Boris Johnson a transmis marţi prin intermediul purtătorului său de cuvânt că un ”no deal”, respectiv încheierea negocierilor cu UE fără un acord, continuă să fie scenariul cel mai probabil, întrucât, în pofida progreselor recente, se menţin divergenţe în dosarele pescuitului, concurenţei şi cel al soluţionării diferendelor.
În acest timp se observă o intensificare a livrărilor de produse prin porturile britanice efectuate de companii care încearcă astfel să evite posibile taxe vamale care ar putea fi aplicate de la 1 ianuarie.
Pe de altă parte, congestionarea infrastructurii portuare perturbă şi unele lanţuri de producţie din cauza primirii cu întârziere a componentelor din import, într-o asemenea situaţie fiind producătorul auto Honda sau cel de biciclete Brompton.
La masa negocierilor, cele două părţi se confruntă şi cu o presiune a timpului, mai ales că un acord va trebui ratificat de Parlamentul European şi de cel britanic. Dacă Bruxellesul şi Londra vor ajunge la o înţelegere în ultimele zile ale anului în curs şi nu ar mai fi timp pentru ratificare, atunci s-ar putea conveni o perioadă de ”no deal gestionat”, cu măsuri temporare în luna ianuarie care să atenueze cât mai mult perturbările.
Premierul Boris Johnson s-a declarat însă mulţumit cu perspectiva ca relaţiile comerciale dintre ţara sa şi UE să fie reglementate de normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), ceea ce se va întâmpla în caz de ”no deal”.
O problemă fundamentală ce rămâne de soluţionat la aceste negocieri este crearea unui mecanism care să garanteze că societăţile britanice vor avea acces pe piaţa unică europeană numai dacă îndeplinesc standardele europene la capitole precum forţa de muncă sau mediul, pentru a evita situaţii de concurenţă neloială. Londra a refuzat până în prezent să subscrie normelor europene după încheierea perioadei de tranziţie post-Brexit, motivând că aplicarea mai departe a acestor norme nu ar avea sens în condiţiile în care nu mai face parte din UE. Totuşi, guvernul britanic a sugerat că ar fi dispus să se angajeze că nu va diminua respectivele standarde faţă de nivelul aplicat în momentul intrării în vigoare a Brexitului, ceea ce respinsese la începutul negocierilor.
Bruxellesul a revendicat de asemenea dreptul de a institui sancţiuni unilaterale şi automate în cazul în care constată practici de concurenţă neloială din partea companiilor britanice, solicitare de asemenea respinsă de Londra. Însă UE s-a arătat recent deschisă faţă de crearea unui mecanism de arbitraj în cazul unor viitoare dispute privind concurenţa.
Dar soluţionarea diferendelor în cadrul viitorului acord rămâne un alt subiect ce împiedică materializarea unei înţelegeri, la fel cum este şi solicitarea Bruxellesului de a fi menţinut accesul pescarilor europeni în apele britanice, dosarul pescuitului având în plus şi o importantă relevanţă politică atât pentru Regatul Unit cât şi pentru unele state ale UE, în special Franţa.
