fbpx

Ucraina a marcat luni 35 de ani de la cel mai grav accident nuclear din istorie, la Cernobîl, care a contaminat o bună parte a Europei, un sit care atrage în prezent turişti din Europa şi care are ambiţia să fie înscris în Patrimoniul Universal UNESCO, relatează AFP, citată de news.ro

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a efectuat o vizită în zona de excludere a centralei accidentate, cu o rază de 30 de kilometri.

”Explozia de la Centrala Cernobîl şi conscinţele ei au transformat lumea”, a declarat el în această vizită în zone de exludere.

”Ea a arătat omenirii că există nenoriciri care ne privesc pe fiecare în parte şi pe toţi”, a adăugat el.

Zelenski a îndemnat comunitatea internaţională să ”consolideze securitatea” nucleară, în vederea ”evitării repetării unor catastrofe asemănătoare în viitor”.

La 26 aprilie 1986, la ora locală 1.23, Reactorul numărul 4 al Centralei Nucleare de la Cernobîl, situat la aproximativ 100 de kilometri de Kiev, exploda în timpul unui test de siguranţă.

Timp de şase zile, combustibil nuclear a ars şi a emis în atomsferă elemente radioactive care au contaminat, potrivit unor estimări, până la trei sferturi din Europa, mai ales Ucraina, Belarusul şi Rusia, la acea vreme republici sovietice.

Autorităţile sovietice au încercat să ascundă acest accident, iar Mihail Gorbaciov a intervenit în mod public abia la 14 mai.

În total, 116.000 de persoane au fost evacuate în 1986 din zona din jurul centralei, în continuare aproape nelocuită în prezent.

În anii următori, 230.000 de alte persoane au fost evacuate.

În prezent, bilanţul uman al catastrofei face în continuare dezbatere.

Comitetul Ştiinţific al ONU (UNSCEAR) recunoaşte în mod oficial – doar 30 de morţi – în rândul operatorilor şi pompierilor ucişi de radiaţii înalte imediat după explozie.

ONG-ul Greenpeace a evaluat în 2008 la 100.000 numărul morţilor cauzate de catastrofă.

Centrala de la Cernobîl a continuat să producă electricitate până în decembrie 2000, când ultimul ei reactor operaţional a fost oprit, la presiunea Occidentului.

După ani de tergiversări, o arcă uriaşă de oţel, etanşă, a fost instalată, la sfârşitul lui 2018, deasupra reactorului accidentat şi a intrat în serviciu în 2019.

Această structură, în valoare de 2,1 miliare de euro, finanţată de către comunitatea internaţională, urmează să asigure siguranţa locului în următorii 100 de ani. Ea a acoperit sarcofagul de beton – fisurat şi instabil – şi permite o mai bună izolare a magmei puternic radioactive rămase în reactor.

În pofida faptului că autorităţile consideră că oamenii nu pot trăi în siguanţă în zonă – în următorii 24.000 de ani -, situl atrage tot mai mulţi turişti, aflaţi în căutare de senzaţii tari, iar Kievul vrea să-l înscrie în Patrimoniul Mondial UNESCO.

 

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.