La sfârșitul anului trecut, o companie franceză numită Carmat a primit aprobarea în Europa pentru prima inimă artificială completă. Adică un organ format din materiale sintetice și biologice destinat implantării în bolnavii care au nevoie de transplanturi de inimă. Acum, o jumătate de an mai târziu, primul pacient american a primit una dintre aceste inimi.
Transplantul a fost efectuat săptămâna trecută la un bărbat în vârstă de 39 de ani de la Spitalul Universitar Duke din Carolina de Nord. Omul nu a ajuns la spital sperând să aibă parte de un transplant de inimă, dar medicii i-au salvat viața. După ce s-a confruntat cu o insuficiență cardiacă neașteptată, el a fost diagnosticat cu boală coronariană avansată și a fost pregătit pentru o intervenție chirurgicală by-pass, o procedură ce presupune implantarea unui vas sănătos dintr-o altă parte a corpului pentru a redirecționa sângele în jurul unei artere blocate.
Atunci când starea i s-a înrăutățit rapid, echipa medicală a realizat că o intervenție chirurgicală de bypass este inutilă și că un transplant tradițional de inimă a devenit prea riscant. Pacientul se afla la locul potrivit, pentru că nu orice centru de transplant ar fi putut implanta o inimă artificială.
Carmat a primit aprobarea de la FDA anul trecut pentru a realiza un studiu cu această inimă pe pacienții din SUA cu insuficiență cardiacă biventriculară în stadiu final, o afecțiune în care camerele care preiau și împing afară sângele nu mai funcționează corespunzător. Duke este unul dintre cele trei centre de transplant din SUA care participă la studiu, iar echipa chirurgicală era deja antrenată în implantarea dispozitivului.
„Am eliminat ventriculele stâng și drept și apoi am plasat inima artificială la locul său”, a declarat doctorul Jacob Schröder, profesor asistent la departamentul de chirurgie al spitalului. El a adăugat că pacientul a fost „foarte stabil” pe tot parcursul procesului.
Inima artificială are o cameră pentru lichidul hidraulic și una pentru sânge, separate printr-o membrană. Partea vascularizată a membranei este făcută din țesut din inimă de vacă, la fel ca și cele patru valve ale inimii. O pompă motorizată împinge lichidul hidraulic în interiorul și în afara camerelor, iar acel fluid deplasează membrana pentru a permite circulația sângelui.
Senzorii încorporați adaptează automat fluxul sanguin la nevoile unei persoane în orice moment; dacă, de exemplu, face mișcare, fluxul de sânge va crește. Inima Carmat este denumită „următoarea generație”: ceea ce o diferențiază de inima artificială făcută de compania americană SynCardia este faptul că aceasta din urmă e un dispozitiv cu rată fixă, adică bătăile pe minut rămân la fel, indiferent de activitatea pacientului.
Dispozitivul cântărește 900 grame (aproximativ de trei ori greutatea inimii umane medii). Configurarea externă este puțin mai dificilă; pacienții vor trebui să transporte aproximativ 4 kilograme de echipament, inclusiv un controler, un sac de lichid și două baterii. În cazul pacientului de la Spitalul Duke, inima artificială va rămâne conectată de la distanță la sistemul spitalului, astfel încât medicii s-o poată monitoriza.
La doar câteva zile după transplantul american, unul similar a avut loc în Napoli, Italia, marcând prima vânzare comercială a inimii Carmat, diferența fiind că transplantul acestui pacient a fost planificat. În viitor, inimile artificiale vor fi folosite fie ca substitut, în timp ce pacienții așteaptă una reală, fie ca o soluție pe termen lung.
