Ministerul Sănătăţii (MS) informează că în România a fost raportat un caz de hepatită acută severă la un copil.
„Cazul raportat de România este al unei fetiţe de 5 ani, internată la un spital de specialitate în data de 4 aprilie. Nu a fost detectată nicio infecţie virală activă, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi. Starea copilului este stabilă, primeşte medicaţie simptomatică şi este în continuare spitalizat. Copilul nu a călătorit în străinătate şi nu are nicio legătură epidemiologică cu alt caz raportat către OMS Europa. Raportarea a avut la bază definiţia OMS de caz probabil, care se referă la insuficienţă hepatică, transaminaze >500 UI şi icter la un copil la care nu există markeri de infecţie virală hepatică”, a precizat, luni seara, Ministerul Sănătăţii, într-un comunicat de presă.
Conform MS, Biroul Regional OMS pentru Europa a raportat până la data de 21 aprilie un număr de 169 de cazuri de hepatită severă de cauză necunoscută (nu au fost detectate virusurile hepatitice cunoscute până în prezent), înregistrate la copii cu vârsta între o lună şi 16 ani.
Aceste cazuri, arată MS, au prezentat insuficienţă hepatică, adesea severă, niveluri ridicate ale enzimelor care indică citoliză hepatică şi icter.
La 74 de cazuri a fost detectată prezenţa adenovirusului F41.
„Facem aceste precizări pentru informarea opiniei publice şi pentru a elimina speculaţiile care ar putea produce îngrijorare în rândul părinţilor din România”, subliniază Ministerul Sănătăţii.
Primele cazuri au fost identificate la începutul lunii aprilie în Regatul Unit. Ulterior, au fost raportate cazuri și în Danemarca, Irlanda, Ţările de Jos, Spania și Statele Unite. Momentan nu se cunoaște cauza epidemiei, însă specialiștii fac cercetări pentru a afla cauza exactă a declanșării.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), primele ipoteze au luat în calcul modificarea unui adenovirus. Cel puțin 169 de cazuri de hepatită acută cu origine necunoscută, la copii cu vârste cuprinse între o lună și 16 ani, au fost identificate în 11 țări, a anunțat OMS. Dintre cazurile depistate, cel puțin un copil a murit și alți 17 au avut nevoie de transplant hepatic, potrivit CNN.
Până în prezent au fost confirmate cazuri în Europa și Statele Unite. Marea Britanie investiga acum două săptămâni un număr total de 74 de cazuri de hepatită – sau inflamație hepatică – la copii, de la începutul acestui an. Aceștia nu au exclus complet nici COVID-19 ca posibilă cauză. Părinții au fost avertizați în legătură cu posibile simptome care anunță icterul. Este vorba de 49 de cazuri în Anglia, 13 în Scoția și 12 în Țara Galilor și Irlanda de Nord. Numărul lor a ajuns acum la 114. Între timp, au apărut și 13 cazuri în Spania, 12 în Israel, 9 în Statele Unite și un număr mai mic de cazuri confirmate în Danemarca, Irlanda, Olanda, Italia, Norvegia, Franța, România și Belgia, potrivit OMS, anunță Daily Mail. În SUA, au fost raportate 9 cazuri în Alabama și 2 în Carolina de Nord.
„Nu este încă clar dacă a existat o creștere a cazurilor de hepatită sau o creștere a gradului de conștientizare a cazurilor de hepatită care apar în ritmul așteptat, dar nu sunt detectate. Deși un adenovirus este o posibilă ipoteză, sunt în desfășurare investigații pentru a determina cauza”, a transmis OMS.
Simptomele sunt asemănătoare cu hepatita normala: inflamarea ficatului, greață, vărsături. Forma acestei hepatite este una virulentă, cu evoluție spre insuficiență hepatică, fiind necesar transplantul hepatic.
Acest tip de hepatită îi afectează în principal pe copiii cu vârste mai mici de 10 ani şi se manifestă prin simptome precum îngălbenirea pielii, diaree, vărsături şi dureri abdominale.
Unele cazuri au necesitat transferuri în centre medicale specializate în boli ale ficatului, iar şase copii au fost supuşi unui transplant hepatic, a precizat OMS.
