Mărțișorul este considerat simbolul primăverii, al revenirii la viață a naturii și a tot ce o înconjoară. Este oferit în fiecare an pe data de 1 martie, zi în care se respectă o serie de tradiții și obiceiuri pentru un an îmbelșugat.
Mărțișorul oferit în ziua de 1 martie este considerat un talisman al norocului, al prețuirii și bunăstării. Este dăruit doamnelor și domnișoarelor de către bărbați, în semn de admirație și respect și este purtat de acestea timp de două săptămâni sau toată luna martie. Împreună cu mărțișorul se oferă și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă floare este ghiocelul.
După ce nu se mai poartă, mărțișorul se pune într-un pom înflorit, pom roditor. Potrivit legendei, se pune și o dorință atunci când agăți mărțișorul de ramurile pomului, iar aceasta se va îndeplini.
Ziua de mărțișor, 1 Martie, are două legende cunoscute și astăzi, care dezvăluie cum au apărut primii vestitori ai primăverii și care este legătura cu culorile clasice ale mărțișorului, alb și roșu.
Prima legendă a mărțișorului spune că Soarele, pus de Dumnezeu să lumineze și să încălzească pământul, a fost furat de un zmeu timp de trei anotimpuri, până în timpul iernii, când un viteaz a mers să-l înfrunte pe zmeu și a eliberat Soarele. În timpul luptei, viteazul a fost rănit, iar sângele i s-a scurs pe zăpada albă. După ce zăpada s-a topit, în locul respectiv au răsărit ghiocei, vestitori ai primăverii.
A doua legendă a mărțișorului povestește cum Primăvara, aflată la plimbare la marginea pădurii, a văzut un ghiocel pe care l-a îngrijit, i-a îndepărtat zăpada din jur, totul pentru a-l ajuta să crească.
Însă Primăvara a fost pedepsită de Iarna rece, care a trimis ger și zăpadă, iar ghiocelul a înghețat. Primăvara a vrut să-i țină de cald ghiocelului cu mâinile, dar s-a rănit la un deget și i-au curs câteva picături de sânge peste ghiocel și peste zăpada din jurul ei. Ghiocelul și-a revenit și astfel Primăvara a învins Iarna.
Tradiția mărțișorului datează de sute de ani. Potrivit cercetărilor arheologice efectuate pe teritoriul țării, au fost descoperite amulete ce se aseamănă cu mărțișoarele acum mai bine de 8.000 de ani. Acestea constau în pietricele perforate în culorile alb și roșu, care erau purtate la gât sub formă de coliere. Cele două culori au fost alese deoarece roșul era asimilat cu sângele, cu referire la ritualurile de sacrificiu ce erau practicate la începutul primăverii, iar albul simboliza puritatea zăpezii, a gheții și a norilor.
Toate acestea exprimau dorința de a trece de iarnă și de a întâmpina primăvara, ca simbol al revenirii la viață.
În zilele noastre, mărțișorul este confecționat dintr-un șnur împletit, format din două fire, unul alb și unul roșu, la care se adaugă un obiect artizanal. În trecut, de șnurul împletit se agăţa doar o monedă de aur, argint sau din alt metal.
Obiectul se poate purta la mână, în piept sau de reverul hainei, iar tradiția spune că persoanele care le poartă vor avea noroc tot anul.
Există mai multe interpretări legate de semnificția celor două culori care alcătuiesc mărțișorul. Una dintre ele se referă la trecerea de la iarnă la primăvară, culoarea albă semnificând iarna, iar culoare roșie semnificând primăvara.
După unele informații etnografice, în vechime, mărțișorul era format dintr-un șnur alb și unul negru și nu era împodobit nici cu o monedă, nici cu un alt obiect artizanal.
Tradiții de mărțișor
Tradiția de mărțișor în Moldova spune că pe 1 Martie fetele sunt cele care dăruiesc mărțișoare bărbaților, iar aceștia le oferă femeilor mărțișoare pe 8 martie.
În Dobrogea, mărțișorul se poartă până la venirea berzelor, apoi este aruncat spre cer, pentru ca norocul să fie mare și înaripat.
În localități transilvănene, mărțișorul este purtat în primele două săptămâni ale lunii martie, după care acesta este atârnat de uși ori ferestre sau de coarnele animalelor domestice, deoarece se spune că astfel se pot speria duhurile rele.
În Banat, fetele se spală cu zăpadă în ziua de 1 Martie, pentru a fi iubite mereu.
În Bucovina există obiceiul ca de 1 Martie, părinții să lege copiilor și o monedă de argint ori aur de gât sau de mână. Moneda se leagă cu șnur roșu, un găitan din două fire răsucite din mătase roșie ori albă și se numește „mărțișor”, „mărțiguș” sau „marț”. Acest obicei este urmat pentru a le purta noroc copiilor și pentru a fi curați și sănătoși precum argintul la venirea primăverii.
Superstiții de 1 Martie
Mărțișorul nu trebuie aruncat la gunoi după ce a trecut perioada în care nu se mai poartă. Se spune că dacă îl arunci, acest lucru îți va aduce ghinion.
Mărţişorul se leagă într-un singur nod şi te apără, în perioada în care îl porţi, de ghinioane.
Mamele care pun mărţişor în piept sau la mâna copilului lor trebuie să aibă grijă să nu fie văzute de o femeie însărcinată. Se spune că dacă această superstiţie nu este respectată, bebeluşul se va naşte cu un semn.
În unele zone predomină superstiţia conform căreia Baba Dochia va trimite gerul înapoi dacă de 1 Martie au loc diferite activităţi gospodăreşti. Tocmai din acest motiv femeile nu spală, nu dau cu mătura, ci doar pregătesc bucatele pentru masă.
În prima zi a lunii martie se spune că este bine să consumi vin roșu, pentru a avea un an plin de prosperitate.
Pe 1 Martie nu este bine să te cerți cu nimeni și nici să stai supărat, deoarece riști să rămâi supărat până la venirea toamnei.
