Sursa foto: express.co.uk

Expulzarea diplomatilor rusi in cazul Skripal este o reactie simbolica de o amploare fara precedent dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial si are o dubla semnificatie: solidarizarea cu Marea Britanie in cadrul UE si NATO si marcarea faptului ca prin folosirea armei chimice s-a trecut o “linie rosie”, spune fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu.

24 de tari s-au solidarizat cu Marea Britanie expulzand aproape 150 de diplomati rusi dupa ce fostul spion Sergei Skripal si fiica sa au fost otraviti la Londra, actul criminal fiind atribuit Moscovei.

“O reactie de o asemenea amploare nu a mai existat niciodata dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial”, a declarat Cristian Diaconescu pentru Ziare.com.

“Este vorba despre un gest simbolic, cu doua elemente esentiale. In primul rand, odata ce se constata folosirea armei chimice, oriunde in lume (inclusiv in conditii de razboi, atentie!) se considera la nivelul comunitatii internationale ca s-a trecut o linie rosie. Nu exista absolut niciun fel de justificare privind un astfel de gest!

De aici decurge si a doua semnificatie: intrucat s-a folosit aceasta arma chimica in spatiul euroatlantic, era absolut necesar ca cel putin statele din acest spatiu sa aiba o reactie, pentru ca la o astfel de actiune trebuie sa existe intotdeauna un raspuns. Si atunci, la semnalul transmis de Marea Britanie pe baza evaluarilor (care, iata, au fost recunoscute si de UE, si de NATO!), in dialogul politic s-au prezentat argumente si statele membre au cazut de acord ca aceste argumente sunt valabile, presupunand deci responsabilizarea Federatiei Ruse.

Asa ca s-au luat deciziile corespunzatoare. Pe de o parte, cele la nivel de organizatie (atat UE, cat si NATO aplicand masura expulzarii unor diplomati rusi), iar pe de alta parte in plan bilateral”, a mai comentat Cristian Diaconescu.

Cum a reactionat Romania

Romania s-a raliat partenerilor din UE si NATO, reactionand si in plan bilateral, adica exprimandu-si solidaritatea cu Marea Britanie, cu care avem un parteneriat strategic, spune acesta.

“E o chestiune de semnal. Daca intr-un moment critic Romania se afla alaturi de Marea Britanie, in mod categoric, daca si Romania va fi pusa la un moment dat intr-o situatie speciala, Marea Britanie va actiona corespunzator”, a adaugat fostul ministru de Externe.

Cine s-a abtinut

Intrebat cum sa interpretam faptul ca unele state europene nu s-au raliat acestui demers, de exemplu Austria, Grecia, Slovacia, Malta sau Bulgaria, Cristian Diaconescu afirma ca “istoria recenta arata un nivel special al relatiilor intre Moscova si capitalele unora dintre statele respective”.

“In al doilea rand, in tari precum Romania, Polonia sau statele baltice, aflate la frontiera estica a NATO si UE, intr-o zona in care riscurile si amenintarile dinspre Est sunt cat se poate de evidente si plasate foarte sus pe agenda politica a acestor state, reactia a fost coerenta, conform normelor si regulilor de solidaritate validate in organizatiile din care facem parte.

In schimb, statele care se afla spre centrul Europei au si un alt fel de perceptie a riscului, dincolo de raporturile bilaterale cu Moscova. In centrul Europei problemele de la Rasarit sunt privite cu mai multa relaxare. Din acest punct de vedere, in economia deciziei politice interne au prevalat si relatiile un pic mai deosebite, dar si perceptia de risc ceva mai redusa. Este vorba despre un cumul de factori care i-au facut sa fie ceva mai rezervati.

Dar sa nu uitam ca in decizia UE si NATO nu a existat niciun stat care sa blocheze consensul“, a afirmat Cristian Diaconescu.

Ce semnificatie are numarul diplomatilor expulzati de fiecare stat in parte

Intrebat cum trebuie sa interpretam faptul ca unele state au expulzat un numar mai mare de diplomati, iar altele doar unul, Cristian Diaconescu a afirmat ca este vorba in primul rand despre “semnalul” dat.

“Ca expulzezi unul sau mai multi, sublinierea e necesara. In al doilea rand, mai e si o chestiune oarecum tehnica. Ne asteptam ca in scurt timp Moscova sa retalieze si sunt state care au mai putini diplomati acreditati acolo. De regula, retalierea e proportionala si atunci s-ar crea o mare dificultate. Daca ai expulza mai multi diplomati, e posibil ca dincolo sa iti ramana misiunea fara niciun reprezentant.

In al treilea rand, se considera ca semnalul bilateral este un gest suplimentar fata de cel facut solidar cu organizatiile din care facem parte. Sunt pastrate proportiile, atat in functie de context, cat si in ideea de pastrare a canalelor de dialog cu Federatia Rusa”, a explicat Diaconescu.

La ce sa ne asteptam din partea Federatiei Ruse

De cealalta parte, Rusia “a negat si va nega in continuare aceasta situatie”, spune Cristian Diaconescu.

“Dupa parerea mea, au anticipat un blocaj inauntrul UE, mai ales din partea statelor cu care au relatii ceva mai apropiate, ceea ce nu s-a intamplat. Deci aici a fost, cred, o evaluare exagerata a posibilitatii de control asupra acelor state.

Sigur ca va retalia, mai ales in ceea ce priveste trimiterea acasa a unor diplomati occidentali. Dar legaturile economice, strategice sunt extrem de complicate intre Federatia Rusa si Occident. Evident ca sunt multe planuri in care se poate desfasura o astfel de confruntare.

Apoi, sigur ca discutam de politicieni, si de o parte si de alta, care vor sa transmita si opiniei publice o anumita categorie de mesaje. Aceasta criza va mai continua, vor mai fi gesturi si de o parte si de alta”, a avertizat fostul ministru de Externe.

Este in desfasurare un nou Razboi Rece?

Intrebat daca suntem, constient sau nu, participanti la un nou Razboi Rece, Cristian Diaconescu spune ca toate datele ne arata ca “asa se pare”.

“Din perspectiva unor opinii, unele dintre ele avizate, chiar legitimate politic, se pare ca cel putin in relatia dintre Moscova si o serie de state din NATO (au mentionat direct SUA) ar fi un inceput de Razboi Rece. Numai ca, spun inca o data, networking-ul economic stabilit in ultimul an – schimburile reciproce in ceea ce priveste energia, tehnologiile, infrastructurile critice – intre Vest si Est (insemnand nu numai Federatia Rusa, ci si zonele de energie din Caucaz, de exemplu, Marea Caspica), interesele strategice in diverse zone ale lumii, care nu neaparat sunt contradictorii (si aici vorbim de Coreea de Nord pana la Orientul Mijlociu), toate acestea genereaza un raport de conditionare reciproca mult mai complicat decat cel aparut dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial.

E mult mai greu acum sa spui transant: ‘Exista o Cortina de Fier, un zid, intre cele doua tabere sau gandiri politice’. Sunt dependente reciproce acum mult, mult mai stranse.

Dar, din punct de vedere politic si al retoricii publice, da, pare a fi un fel de confruntare. Ingerinta cyber, razboiul hibrid si toate problemele din ultimul timp arata ca, cel putin din perspectiva Moscovei, ideea de confruntare si ideea de slabire a increderii cetatenilor in institutiile democratice sunt cat se poate de evidente”, a subliniat Cristian Diaconescu.

Sursa: ziare.com

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.