Sursa foto: google.com

România e azi în centrul atenţiei europenilor. Începând cu ora 13:00, în Parlamentul European urmează să se voteze Rezoluţia privind statul de drept în România.

Este vorba despre un document redactat în urma dezbaterii din 3 octombrie, la care a luat cuvântul şi premierul Viorica Dăncilă.

Potrivit textului publicat pe site-ul Parlamentului European, Rezoluţia conţine 13 puncte prin care eurodeputaţii se declară profund îngrijoraţi de modificarea legilor justiţiei, cere Guvernului să respecte recomandările Comisiei Europene, Comisiei de la Veneţia şi GRECO, dar condamnă şi intervenţia “violentă şi disproporţionată” a poliţiei la protestul din 10 august.

După vot, Comisia Europeană va prezenta după-amiază şi raportul pe justiţie din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, cunoscut drept MCV.

Potrivit draftului rezoluţiei, Parlamentul European:

”1. subliniază că este de importanţă fundamentală să se asigure respectarea deplină a valorilor europene comune enumerate la articolul 2 din TUE şi să se garanteze drepturile fundamentale prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

2. este profund preocupat de revizuirea legislaţiei judiciare şi penale din România, îndeosebi din cauza posibilităţii ca aceasta să ducă la subminarea structurală a independenţei sistemului judiciar şi a capacităţii acestuia de a combate eficient corupţia din România, precum şi la slăbirea statului de drept;

3. condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018;

4. invită autorităţile române să instituie garanţii prin care să asigure o bază transparentă şi legală pentru orice tip de cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care dereglează mecanismele de verificare şi de echilibrare; solicită întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii;

5. îndeamnă autorităţile din România să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupţiei în rândul funcţionarilor de stat şi să aplice strategia naţională anticorupţie;

6. recomandă insistent să se reconsidere legislaţia privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul acesteia de a intimida societatea civilă şi de a intra în conflict cu principiul libertăţii de asociere şi cu dreptul la viaţa privată; consideră că această legislaţie trebuie aliniată pe deplin la cadrul UE;

7. îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de restricţiile politice aplicate libertăţii presei şi faţă de propunerile legislative care ar incrimina denigrarea României în străinătate şi ar reintroduce defăimarea în Codul Penal;

8. îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă şi subliniază că trebuie abordate chestiunile menţionate mai sus pe baza unui proces transparent şi incluziv; încurajează solicitarea din proprie iniţiativă a avizelor Comisiei de la Veneţia cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă;

9. solicită guvernului român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale prevăzut de tratat;

10. îşi reiterează regretul cu privire la decizia Comisiei de a nu publica Raportul UE pe 2017 privind combaterea corupţiei şi invită cu insistenţă Comisia să îşi reia fără întârziere exerciţiul anual de monitorizare a luptei împotriva corupţiei în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi de criterii uniforme uşor aplicabile, pentru a măsura nivelul corupţiei din statele membre şi pentru a evalua politicile anticorupţie ale acestora, în conformitate cu Rezoluţia Parlamentului din 8 martie 2016 referitoare la raportul anual pe 2014 privind protejarea intereselor financiare ale UE

11. susţine cu fermitate un proces regulat, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, cu participarea tuturor statelor membre, în scopul protejării valorilor de bază ale UE, şi anume a democraţiei, drepturilor fundamentale şi statului de drept, proces care să implice Consiliul, Comisia şi Parlamentul, astfel cum s-a propus în Rezoluţia Parlamentului din 25 octombrie 2016 conţinând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democraţie, statul de drept şi drepturile fundamentale (Pactul pentru DSF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice pentru fiecare ţară;

12. invită Comisia, în calitatea sa de gardian al tratatelor, să monitorizeze acţiunile întreprinse de autorităţile române pe baza recomandărilor, continuând să ofere sprijin complet României în identificarea unor soluţii adecvate;

13. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei, Consiliului, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, precum şi Preşedintelui României.”

La dezbaterea din octombrie din plenul PE, a participat şi premierul Viorica Dăncilă, care a cerut Comisiei Europene să dea socoteală de ce în rapoartele MCV nu s-a scris despre protocoale şi încălcarea drepturilor omului în România. Ea a susţinut că ”milioane de români” s-au aflat sub monirotizarea serviciilor secrete şi că există hotărâri judecătoreşti care arată cum s-au falsificat probe sau cum erau santajaţi martorii pentru a obţine de la ei mărturii mincinoase. ”Nu am venit să dau socoteală, am venit pentru că vă preţuiesc şi vă respect. Cer acelaşi respect pentru poporul român. Pentru cine vrem să construim un sistem de justiţie viabil în România: pentru MCV, pentru politicieni? Nu, vrem să facem o justiţie independentă pentru cetăţeni. De la cetăţeni trebuie să înceapă orice discuţie”, a afirmat Viorica Dăncilă.

În finalul dezbaterii din Parlamentul European, premierul a acuzat dezinformările privind situaţia din România şi a susţinut că Guvernul pe care îl conduce ”este iubit de români” şi se bucură de o largă susţinere populară.

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a reluat criticile aduse Guvernului român, spunând că ultimele evoluţii privind modificările asupra legilor justiţiei şi a codurilor penale sunt o sursă de îngrijorare pentru Comisia Europeană şi că situaţia din România s-a deteriorat. El a mai spus că până acum Parlamentul României nu a dat semne că răspunde recomandărilor organismelor europene. “Cred sincer că încă mai avem o şansă să schimbăm situaţia”, a afirmat Timmermans.

De asemenea, el a cerut ca autorităţile române să înceapă o investigaţie cu privire la protocoalele serviciilor de informaţii cu instituţiile din justiţie, pentru că este nevoie de o independenţă a justiţiei.

În finalul dezbaterii, Timmermans a spus că în cei aproape 30 de ani de la căderea dictaturii din România ţara noastră a făcut progrese enorme şi, pe ultima sută de metri a acestui maraton, riscă să nu treacă linia de sosire, el cerând autorităţilor să ţină cont de raportul MCV şi de toate recomandările organismelor europene. “Dacă Comisia trebuie să fie extrem de brutală pentru evaluare, o vom face. Nu este o ameninţare, noi suntem gardienii tratatelor şi ne luăm acest rol în serios”, a avertizat oficialul european.

 

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.