Aproape 1,5 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica, luni, de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, este vorba despre de 1.447.117 de persoane, dintre care 630.814 femei şi 816.303 bărbaţi care poartă numele de Gabriel/Gabriela sau Mihai/Mihaela ori derivate ale acestora.
La bărbaţi, cele mai întâlnite prenume sunt Mihai şi Gabriel. Se mai întâlnesc prenumele Mihail, Mihăiţă, Mihnea, Gavril, Gavrilă, Gabi şi Mihalache.
La prenume feminine, cele mai frecvente sunt Mihaela şi Gabriela.La femei, se regăsesc şi următoarele prenume: Mihaiela, Gabi, Mihaila, Mihăiţa/Mihaiţa sau Găbiţa/Gabiţa.
În fiecare an, pe 8 noiembrie, Biserica Ortodoxă prăznuiește sărbătoare Sfinților Mihail și Gavriil, iar credincioșii păstrează cu ocazia acestei sărbători câteva obiceiuri și tradiții pe care le cinstesc cu sfințenie.
Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt cunoscuți în tradiția populară, conducătorii cetelor de îngeri şi călăuze ale sufletelor în drumul spre rai. Sfântul Arhanghel Gavriil este considerat mesagerul veştilor bune, întrucât el a fost cel care le-a vestit Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana naşterea Fecioarei Maria.
În timp ce Arhanghelul Mihail este cel care transmite rugăciunile adresate de credincioşi Tatălui ceresc şi este cel dintâi dintre îngerii păzitori care s-a luptat cu îngerii răzvrătiţi împotriva lui Dumnezeu. În iconografia ortodoxă, Sfântul Arhanghel Mihail este reprezentat în costum de soldat, care poartă în mână o sabie cu vârful îndreptat spre pământ.
Sărbătoarea Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil este ultima mare sărbătoare a sfinților înainte de începerea Postului Crăciunului. Cu toate acestea, spre deosebire de restul sfinților din calendar ortodox, arhanghelii nu sunt persoane canonizate odată cu trecerea la cele veşnice, ci sunt recunoscuţi ca îngeri.
Se crede că la originea sărbătorii, care datează din secolul al V-lea, a stat sfinţirea unei biserici închinată Arhanghelului Mihail de către împăratul roman Arcadicus (396-408) din Constantinopol. Ulterior, în calendare a fost pomenit şi Arhanghelul Gavriil. Arhanghelii, în viziunea populară, asistă la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti şi purifică, prin post, conştiinţele.
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt sărbătoriţi pe 8 noiembrie de credincioşii ortodocşi şi, odată cu ei, toţi îngerii, consideraţi în tradiţia populară păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, numele sărbătorii fiind Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. În popor li se mai spune Sfinții Voievozi, Sf. Arhanghel sau Hranghelul.
În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat decât Arhanghelul Gavriil. Oamenii spun că el poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor. Dacă acestora le este scris să moară, Arhanghelul Mihail stă la capul lor, în partea dreaptă. Se crede că în stânga stă diavolul, gata să înşface sufletul celui care trece în nefiinţă, iar Arhanghelul Mihail are menirea de a-l salva pe muritor de la aceasta, retezându-i Necuratului capul cu sabia.
În bisericile care poartă hramul sfinților arhangheli, există obiceiul ca fiecare credincios să primească un pahar cu vin și o felie de cozonac. În ziua praznicului se mănâncă peşte, pentru a fi sprinteni ca peştele, pentru a fi feriţi de boală şi de pagubă.
În tradiția bucovineană, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că ,,ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se Lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora’’. Arhanghelii, în viziunea populară, asistă şi la Judecata de Apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele. De aceea, multe familii creştine îi aleg ca patroni şi ocrotitori spirituali ai casei şi ai gospodăriei, iar icoana Sfinţilor Arhangheli este întâlnită în casele multor români.
