Preşedintele în funcţie, Emmanuel Macron, şi candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen s-au calificat, în această ordine, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa, ce va avea loc pe 24 aprilie şi se anunţă unul strâns, conform primelor estimări ale sondajelor la ieşirea de la urne, transmit AFP şi Reuters.
Potrivit estimărilor a trei institute de sondare, Macron se află în frunte cu scoruri între 28,6 şi 29,7%, la finalul unei campanii puternic perturbate de pandemie şi de războiul din Ucraina.
Marine Le Pen (Rassemblement national, RN) s-a plasat a doua, obţinând între 23,5 şi 24,7% potrivit estimărilor Opinionway, Ifop şi Harris, în faţa lui Jean-Luc Mélenchon, liderul stângii radicale, care oscilează între 19,8% şi 20,5%.
Absenteismul la vot a fost puternic, între 26,2% şi 29,1%, ilustrând neîncrederea tot mai mare a francezilor în clasa politică. În 2017, rata absenteismului a fost de 22,2%.
Marine Le Pen, care a fost învinsă de Emmanuel Macron în 2017, nu a părut niciodată atât de aproape de victorie, conform sondajelor preelectorale, care o dau perdantă la o foarte mică diferenţă, în marja de eroare, notează AFP.
Ea pare însă să aibă o rezervă relativ mică de voturi pentru turul decisiv, având în vedere scorului celuilalt candidat de extremă-dreapta, Eric Zemmour (între 6,8% şi 7%). Configuraţia actuală îi este totuşi mai favorabilă decât în 2017, când nu dispunea practic de o rezervă clară.
La scrutinul de duminică, dreapta tradiţională (Republicanii) a înregistrat un scor slab fără precedent, prin Valérie Pécresse, de circa de 5%. O înfrângere zdrobitoare a suferit Partidul Socialist, a cărui candidată Anne Hidalgo este cotată cu 1,9-2,1% din voturi.
Unii candidaţi – precum comunistul Fabien Roussel, socialista Anne Hidalgo sau ecologistul Yannick Jadot – au chemat imediat la un baraj contra Marinei Le Pen, iar Valérie Pécresse a declarat că va vota pentru Emmanuel Macron.
Jean-Luc Mélenchon anunţase deja că îşi va consulta baza electorală înainte de a da un eventual consemn de vot.
