Finlanda vrea să devină membră a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi îşi va depune candidatura în acest sens, au anunţat duminică preşedintele şi premierul acestei ţări nordice, o consecinţă directă a invaziei ruse în Ucraina, informează agenţiile de presă internaţionale, citate de Agerpres.
Şeful statului finlandez şi un consiliu guvernamental „au decis împreună că Finlanda va cere să devină membră a NATO”, a declarat preşedintele francez Sauli Niinisto.
„Aceasta este o zi istorică. O nouă epocă începe”, a declarat preşedintele finlandez, în timpul unei conferinţe de presă.
Parlamentul finlandez urmează să examineze luni proiectul de aderare, cu un vot prevăzut să aibă loc apoi, potrivit preşedintelui camerei.
Cu susţinerea declarată sâmbătă de Partidul Social-Democrat al premierului Sanna Marin, acest vot ar urma să se traducă printr-un sprijin ferm din partea celor 200 de parlamentari finlandezi.
„Sperăm că Parlamentul va confirma decizia ca Finlanda să-şi depună candidatura de aderare în timpul zilelor următoare. Ea va fi bazată pe un mandat clar”, a afirmat Sanna Marin.
Sâmbătă, preşedintele finlandez l-a contactat telefonic pe omologul său rus Vladimir Putin pentru a-l informa cu privire la cererea iminentă de aderare a ţării sale la NATO, ceea ce a suscitat ameninţări cu represalii din partea Moscovei. Preşedintele rus i-a semnalat că aderarea la NATO „ar fi o eroare”, apreciind că „nu există nicio ameninţare la adresa Finlandei”, potrivit Kremlinului.
În Finlanda, războiul din Ucraina a dus la o creştere istorică a sprijinului în favoarea aderării la NATO, pentru a se proteja mai bine în faţa Rusiei, cu care această ţară are o frontieră comună de 1.300 de kilometri.
Potrivit celor mai recente sondaje, numărul finlandezilor care doresc aderarea ţării lor la NATO a depăşit trei sferturi din populaţie, triplându-se comparativ cu perioada de dinaintea invaziei ruse asupra Ucrainei.
