Un cercetător de la Academia de Ştiinţe din Austria (ÖAW) a descoperit în Biblioteca Vaticanului un fragment unic dintr-o traducere a Noului Testament realizată în urmă cu 1.750 de ani.
Ascunse într-un manuscris răzuit şi apoi rescris, cele două pagini conţin aproape întregul text al capitolului al XII-lea din Evanghelia după Matei, a dezvăluit joi expertul în perioada medievală Grigory Kessel, relatează Agerpres.
Este singurul fragment păstrat dintr-un al patrulea manuscris care atestă versiunea în siriaca veche şi oferă un acces unic la modalitatea de transmitere foarte timpurie a textelor biblice, a precizat ÖAW.
Limba siriacă este un dialect aramaic care a apărut în secolul I e.n. dintr-un dialect aramaic local. A avut o pondere importantă în literatura creştină şi în textele religioase.
Potrivit Academiei de Ştiinţe din Austria, traducerea în siriacă a fost scrisă cu cel puţin un secol înaintea celor mai vechi manuscrise greceşti păstrate până în zilele noastre.
Capitolul a fost tradus în secolele al II-lea sau al III-lea şi vorbeşte, printre altele, despre conduita din timpul sabatului.
”În zilele acelea, Iisus mergea prin lanurile de porumb în ziua de sabat”, spune unul dintre pasaje. ”Discipolii lui erau înfometaţi, aşa că au smuls ştiuleţi de porumb şi au mâncat din ei. Fariseii au văzut şi i-au spus ‘Priveşte, discipolii tăi fac un lucru interzis de sabat”’.
Potrivit OAW, în urmă cu circa 1.300 de ani, un scrib din Palestina a răzuit textul evanghelic scris iniţial în limba siriacă. În Evul Mediu, pergamentul era un material greu de procurat în zonele deşertice, aşa că manuscrisele erau deseori reutilizate.
Până de curând, erau cunoscute doar trei manuscrise care conţin traduceri în siriaca veche din Evanghelii. Fragmentul de manuscris recent descoperit poate fi considerat drept o a patra dovadă textuală, a precizat ÖAW.
