Turcia a aprobat cererea Finlandei de aderare la NATO, punând capăt unor luni de întârzieri, dar continuând să blocheze aderarea Suediei la alianța militară. Parlamentul turc a votat joi în unanimitate în favoarea aderării Finlandei, eliminând ultimul obstacol în procesul de aderare, potrivit CNN.
Votul îndeplinește „promisiunea” președintelui turc Recep Tayyip Erdogan de a permite Finlandei să facă parte din alianța de apărare. Turcia a fost ultimul membru Nato care a aprobat aderarea Finlandei, deși Ungaria a făcut acest lucru abia luni.
Într-o declarație după vot, președintele finlandez Sauli Niinisto a declarat că țara sa este „acum pregătită să adere la NATO”.
„Toți cei 30 de membri NATO au ratificat acum aderarea Finlandei. Vreau să le mulțumesc fiecăruia dintre ei pentru încrederea și sprijinul acordat”, a mai spus el. „Finlanda va fi un aliat puternic și capabil, angajat în securitatea Alianței. Așteptăm cu nerăbdare să primim Suedia să ni se alăture cât mai curând posibil”, a adăugat președintele finlandez.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat, de asemenea, această decizie. „Salut votul Marii Adunări Naționale a Turciei de a finaliza ratificarea aderării Finlandei. Acest lucru va face întreaga familie NATO mai puternică și mai sigură”, a declarat Stoltenberg într-un tweet.
Finlanda și Suedia s-au angajat timp de decenii să nu se alinieze la NATO ca o modalitate de a evita provocarea Moscovei. Totuși, acest lucru s-a schimbat atunci când președintele rus Vladimir Putin a ordonat intrarea trupelor sale în Ucraina și a forțat cele două țări scandinave să își reevalueze statutul de neutralitate. Cu toate acestea, Turcia și Ungaria se opun în continuare aderării Suediei – cel puțin pentru moment.
Parlamentul ungar a votat luni cu 182 de voturi la șase în favoarea cererii de aderare a Finlandei. Miercuri, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltán Kovács, a declarat că există „un număr mare de nemulțumiri care trebuie rezolvate” înainte ca oferta Suediei de a adera la NATO să fie ratificată de țară. Scriind pe un blog, Kovács a declarat că relațiile dintre cele două țări „s-au uzat de-a lungul anilor”, ceea ce, în opinia sa, face ca „reducerea decalajelor să fie mai dificilă”.
